Scandalul Cambridge Analytica este un soi de conștientizare pentru mulți dintre cei care au cont de Facebook, însă cum stau lucrurile pentru utilizatorii obișnuiți? Este periculos să ai cont de Facebook? Da și nu. Depinde de Zuckerberg? Da și nu. Doar Facebook stochează informații despre tine? Nu.
Ce este tehnica de targetare?
Targetarea înseamnă să identifici publicul țintă. Se practică și în mediul offline, însă e drept că există mai multe necunoscute decât în online.
Exemplu: Vrei să-ți deschizi o covrigărie. Evident că alegi o zonă frecventată de oameni care trec pe lângă covrigăria ta în drum spre serviciu și/sau școală. Aceasta este o targetare în mediul offline.
La fel ca în cazul online-ului, știi deja care este media de vârstă și ocupația celor care trec pe lângă covrigărie.
Putem spune că persoanele care frecventează covrigăria au spus public că sunt studenți sau muncitori? Sau au specificat ce vârstă au? Nu, dar asta nu înseamnă că în calitate de manager de covrigărie nu am aceste informații într-o oarecare măsură.
Plecând de la acest raționament, te deranjează că Ion, managerul de covrigărie, s-a folosit de aceste informații pentru a-ți pune la dispoziție covrigi calzi în drumul pe care îl parcurgi zilnic? Nu. Mai ales atunci când ți-e foame. Însă ce se întâmplă când nu ți-e foame sau poftă de un covrig? Mergi mai departe și ignori covrigăria, corect?
Același lucru se întâmplă și în mediul online, fie că vorbim despre Facebook, Instagram sau Google.
Ce este tehnica de retargetare, opțiunea care îi sperie pe români cel mai tare
Se numește retargeting sau remarketing și este o formă de publicitate care ajută specialistul în marketing să afișeze brandul vizitatorilor care au părăsit site-ul, fără să se transforme în clienți.
Asta înseamnă că vei fi urmărit de bannerele site-ului respectiv pe Facebook, Instagram sau alte website-uri de publishing (site-uri de conținut, bloguri).
“Acest site folosește cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor.” – Acesta este mesajul care te informează că vei fi “urmărit” de fiecare dată când părăsești site-ul respectiv. Nu vrei să fii urmărit de bannere? Nu mai apăsa butonul “Ok“.
Ce înseamnă, de fapt, acest Internet Cookie?
Un cod de mici dimensiuni trimis printr-o solicitare din web-serverul care găzduiește site-ul respectiv către browser-ul folosit de tine (Firefox, Safari, Chrome etc). Codul este unul pasiv și nu conține viruși, programe software și nici nu-ți poate accesa informațiile personale, așadar, nu ai de ce să-ți faci griji.
Care sunt avantajele și dezavantajele acestui cookie pentru utilizator?
Nu există dezavantaje. Sigur că pentru o persoană care nu are suficiente informații despre cum funcționează internetul, această tehnică poate crea anxietate și asta doar pentru că este greu de înțeles de ce booking.com, de exemplu, îți afișează bannere cu hotelurile la care tocmai te-ai uitat, dar pe care nu le-ai rezervat din diferite motive.
Și totuși, care sunt avantajele utilizatorului final?
Să presupunem că te-ai uitat pe booking. com sau pe un magazin online cu haine, însă nu ai cumpărat nimic. Poate că ți s-au părut prețurile prea mari? Poate că încă nu te-ai hotărât? Sau poate aștepți salariul?
Eu, în calitate de specialist în marketing online, pot să presupun care au fost motivele pentru care tu nu ai finalizat o comandă și atunci revin cu aceste bannere în care îți pot reaminti la un interval de timp că ai accesat magazinul respectiv și/sau pot să-ți dau un preț mai mic. Avantajul meu este că te transform în client, avantajul tău este că poți obține un preț mai mic.
Același lucru se întâmplă și la piață. Te duci la o tarabă, te uiți la morcovi și parcă vrei să te mai uiți și la taraba de lângă. Ce face vânzătorul? Presupune că dincolo era mai scump și este alegerea lui dacă îți face o ofertă mai bună, cum este alegerea ta dacă vei cumpăra de la el sau nu.
Revenim la Facebook. Ce poate fi periculos atunci când folosești o rețea de socializare?
Înainte să arăți cu degetul către reclamele din News Feed-ul tău, mă gândesc că ar trebui să-ți pui următoarele întrebări:
Este periculos dacă îmi dau check-in în vacanță? Da, poate fi.
Însă nu pentru că Facebook va ști această informație despre tine, căci așa cum spuneam mai sus, asta nu înseamnă nimic altceva decât că spui unui specialist în marketing care sunt preferințele tale. Din asta rezultă că poți primi oferte de preț mai bune sau mai bine targetate. De câte ori nu ți-ai găsit o rochie pe placul tău intrând pur și simplu pe Facebook? Sau o cameră de hotel? Crezi că ai mai fi găsit-o la fel de ușor dacă nu existau rețelele de socializare? Nu prea.
Ceea ce poate fi cu adevărat periculos pentru tine este să oferi informații nepotrivite oamenilor din lista ta de prieteni. De exemplu, pleci în vacanță, iar casa ta rămâne nesupravegheată. Poate că în lista ta de prieteni ai o persoană rău intenționată și aceasta își propune să-ți jefuiască apartamentul. Iată de ce e bine să nu pui postări cu și despre locuința ta. Sau despre autoturismul tău. Sau despre ieșirile tale în oraș.
Merită să am un profil public?
Doar dacă ești persoană publică, iar comunicarea ta are la bază informații care nu pot fi folosite într-un mod inadecvat.
Are rost să îmi povestesc toată viața pe rețelele de socializare?
Are? Răspunsul potrivit este la tine. Nu la Facebook, nu la Google.
Internetul face parte din viața noastră și nu de puține ori ne ușurează deciziile, însă depinde de fiecare dintre noi cum îl folosim. Cât despre scandalul Cambridge Analytica, nu am decât un singur lucru de spus: s-a dovedit încă o dată că oamenii din întreaga lume nu verifică informațiile înainte de a le oferi credit. Când vine vorba despre ceea ce găsești pe Internet, cercetează! Nu într-un singur loc, ci în mai multe.
Stay safe! Be smart!
You must be logged in to post a comment.